Chiar dacă nu ești un gurmand din fire – și cu atât mai mult dacă ești – când vine vorba de masa de Crăciun tot te trezești poftind la delicatese pe care nu ți le permiți chiar în fiecare zi. A călători cu scopul de a testa gastronomia unei țări, a unei culturi a devenit o modalitate obișnuită de a stabili și organiza un traseu turistic în zilele noastre. 

Sărbătorile de iarnă, începând cu Moș Nicolae, Crăciunul Revelionul, Sfântul Vasile, Boboteaza, Sfântul Ioan și ce alți sfinți vor mai fi în perioada aceasta a anului, trebuiesc planificate și din punct de vedere culinar până în cele mai mici detalii. Masa de Crăciun este pentru unii dintre noi chiar mai importantă decât cea de Revelion, iar alegerea unei destinații turistice va ține cont neapărat de ofertele culinare ale restaurantelor din locurile pitorești alese de fiecare. Totuși, după ce criterii ne ghidăm atunci când alegem destinația de vis?

Unii aleg să-și viziteze rudele sau prietenii situați prin locuri mai depărtate, alții se lasă inspirați de spiritul de aventură și merg în locuri exotice, alții, tot mai mulți în ultima vreme, își organizează vacanța de sărbători după un criteriu foarte potrivit cu evenimentele: acela de a încerca noi experiențe culinare, deci pentru ei misiunea principlaă va consta în a descoperi cele mai bune oferte culinare ale celor mai bune restaurante din lume. Turism culinar, cu alte cuvinte.

Turism culinar – țările europene cu bogată tradiție culinară

 

Toate popoarele lumii au o anume tradiție culinară, însă trebuie să admitem că unele sunt mai diversificate și mai bogate decât altele. În Europa, bucătăria franțuzească este renumită pentru brânzeturile și vinurile ei rafinate, iar dacă vrei ca masa de Crăciun să fie French-style, nu trebuie să lipsească platoul de brânzeturi franțuzești: Rochefort, Camembert, Brie și încă alte 400 de specialități de brânză. Poți alege drept destinație turistică orașele Paris, Lyon, regiunea Normandiei și altele. Renumitul ficat de gâscă sau de rață, adus la rang de artă de bucătarii francezi,  provine doar de la păsările care au fost hrănite excesiv, special pentru gustul deosebit al ficatului lor. Este o delicatesă întâlnită în toate restaurantele frantuzești de haute cuisine și este foarte scump. Se servește alături de ciuperci gratinate, în compania unui pahar de coniac. Dezvoltarea turismului culinar în ultimele decenii și influența Ghidului Michelin au contribuit în mare măsură la creșterea prestigiului culinar al Franței, care este una dintre țările europene preferate de turiștii culinari.

 

Bucătăria grecească este de asemenea de o savoare nemaipomenită. Salatele proaspete drese cu vestitul lor ulei de măsline nu pot decât să-ți încânte deopotrivă retina și papilele gustative, iar la cât de sănătoase sunt, chiar le poți consuma fără restricție. In tavernele insulelor grecesti gătitul ajunge la rang de artă transmisă cu sfințenie din generație în generație.  Brânza de capră, carnea de oaie preparată în zeci de feluri diferite, iaurtul gras și extrem de gustos, varietatea inepuizabilă de fructe de mare, pește și caracatițe pe gratar sunt specialitatea fiecărui restaurant sau cârciumă de familie. Clar, grecilor le place să petreacă și să mănânce ca nici unui alt popor.

Masa de Crăciun poate începe cu un platou de Mezzedes (gustări servite cu vin, ouzo, un rachiu de anason, foarte tare sau tsikoudia, un rachiu nearomat).  Felurile principale conțin fripturi gătite în oale de pământ, la grătar sau lipii umplute cu carne de porc, sos si legume. Deserturile grecești pe bază de iaurt și miere sunt renumite deja în toate colțurile lumii. Bucătăria grecească este într-adevăr extrem de delicioasă.

 

Bucătăria italiană tradițională nici nu mai necesită reclamă,  căci pastele în sute de combinații, pizza, foccacia și lasagna au un loc remarcabil în istoria culinară a lumii. Orice oraș și orăseș din Italia poate să fie o alegere excelentă pentru vacanța de iarnă. Pastele Barrila cu busuioc și sos de roșii sunt delicioase în regiunea Veneției, le recomand cu căldură la orice restaurant. Dacă vei merge în regiunea Piemont, te poți îmbăta de aromele puternice ale preparatelor cu lasagna, servite calde cu verdețuri crocante. Mai departe, regiunea Tosca este cunoscută pentru uleiul ei extrafin de masline, atât de bun că este uneori doar cu paine.  Să nu uităm bruschetta, ulei de masline amestecat cu roșii tocate mărunt și usturoi  presărate pe pâinea proaspăt prăjită. Înspre Nord, regiunea Emilia-Romagna este cunoscută ca fiind casa celei mai savuroase gastronomii italiene. Tot feluri de salamuri și cârnați, de la mortadella până la cotecchino, te ispitesc la tot pasul, iar tortellini in brodo și tagliatellele bolognese, sunt pe bună dreptate două feluri reprezentative pentru regiunea Emilia Romagna.

Bucătăria germană tradițională se remarcă prin cele peste 1500 feluri de cârnați. Dacă nu ați încercat până acum cârnați fierți cu  Sauerkraut (varză verde murată) dres cu o halbă mare de bere, e cazul să nu mai pierdeți timpul și să remediați lipsa urgent. Cartoful este la mare putere în bucătăria germană, înlocuind cu succes pâinea. Kartoffelsalat, vestita salată de cartofi germană se prepară foarte ușor și este deosebit de gustoasă. Alte legume iubite de germani mai sunt sparanghelul, fasolea şi mazărea.

 

Bucătăria austriacă. Șnițelele vieneze sunt aproape la fel de renumite și apreciate ca valsurile vieneze. Se pare că șnițelul, care îşi are de fapt originea în Veneţia, a ajuns în Austria în jurul anului 1857, cu ajutorul mareșalului austriac Radetzky. Aici acest preparat din carne a fost perfecţionat, devenind cu timpul cunoscut ca o specialitate austriacă, șnițelul vienez. Din bucătăria austriacă renumite sunt şi torturile Sacher şi Linzer (numit astfel după capitala landului Austria Superioară, a cărui rețetă este unică, fiind considerată prima rețetă scrisă din lume). 

 

Dar dacă vreţi să vă încântaţi papilele gustative cu cele mai delicioase sortimente de ciocolată, atunci nu trebuie să evitaţi tradiționala bucătărie elveţiană. Altă specialitate elveţiană tradițională numai bună pentru masa de Crăciun este brânza Fondue – o brânză de marcă a bucătăriei elvetiene. Brânza Fondue se prepară dintr-un amestec de minimum trei tipuri de cașcavaluri (obligatoriu Emmentaler si Gruyere, plus altceva), care sunt topite într/un vas special rotund și înalt, la foc mic, împreună cu vin alb, verdeață, usturoi. Brânza Fondue se consumă numai fierbinte, se pune pe masă un singur bol din care fiecare dintre persoanele aflate la masă se servesc cu ajutorul unor tepuse metalice în care se înfig bucățele de pâine. Aveți grijă la calorii, căci bucătăria elvețiană este sediul general al confecționării bombelor calorice. 

 

Bucătăria ungurească este pe cât de variată şi colorată, pe atât de gustoasă.  Printre preparatele care stau la mare cinste în bucătăria ungurească se numără ciorbele, cea mai cunoscută și cu adevărat gustoasă fiind ciorba gulaş (bográcsgulyás)  și  se poate face atât în casă cât şi pe vatră. Dacă ajungeți prin Budapesta vă recomand cu căldură somlói galuska (pandişpan glazurat cu cremă de ciocolată şi frişcă bătută) și renumita prăjitură Doboș. Kurtosul ar putea fi considerat un preparat specific unguresc, deși se găsește mai ales în regiunile maghiare din România. În Budapesta abia am găsit Kurtos pe vestita stradă Vaci,  la un preț aproape dublu față de cel din România, deși cantitativ era jumătate din cel pe care-l găsesc acum de sărbători prin București.

 

Nu în ultimul rând, bucătăria tradițională românească nu este una de lepădat deloc. Unul dintre felurile de mâncare tipic românești este mămăliga. Ea era folosită foarte des în alimentația locuitorilor satelor, preluată apoi și de orășeni pentru beneficiile pe care le are prin furnizarea unui număr redus de calorii. Pentru că în Ajunul Crăciunului se obișnuiește tăierea porcului, tot felul de preparate pe bază de carne de pors sunt adăugate listei de produse culinare tradiționale: cârnați, caltaboși, cârnați de Pleșcoi, ciorba de potroace, pastrama de porc, piftia. Sarmalele sunt iarăși privite drept un preparat culinar tradițional, servite de obicei cu mămăliguță, smântână și ardei iute mai ales în timpul sărbătorilor de iarnă sau la nunțile organizate în mod tradițional. Să nu uităm și nelipsitul cozonac de la masa de Crăciun, și nu numai. 

Diversitatea preparatelor culinare românești și aromele  lor nespus de îmbietoare le pun în fruntea listei atunci când vine vorba despre ales meniul de Crăciun.  Bucătăria autohtonă este o nesfârșită sursă de inspirație, dar și o invitație la masă nespus de puternică. Pentru români, turismul culinar nu trebuie să depășească neapărat granițele țării pentru o experiență culinară deosebită.